JUMATÁTE jumatatzi s. f. (Cu valoare de numeral) 1. Fiecare din cele doua partzi egale in care se poate impartzi un intreg (v. doime); (sens curent) o parte dintrun intreg impartzit in doua partzi aproximativ egale. Rasturna mamaliga pe masutza joasa shi rotunda taie jumatate shi o intinse pe un fundishor lui Mitrea. SADOVEANU B. 28. Ado colea jumatatea milionului ceai cishtigat astanoapte. ALECSANDRI T. I 405. (In corelatzie cu sine insushi) Placinta era jumatate cu carne jumatate cu brinza. CAMIL PETRESCU O. I 197. Hainele curate jumatate de tirgovetz jumatate de tzaran dovedeau bunastare. C. PETRESCU I. II 141. (Precedat de prep. «pe») La foc vei putea deosebi bucatzi mari de carne friginduse: un picior un cap pe jumatate pirlit pe jumatate fript. GHEREA ST. CR. I 100. ◊ (Precedat de intreg de care se leaga prin conj. «shi» a carei omisiune este nerecomandabila) Un metru shi jumatate. Un kilogram shi jumatate. ▭ E ora 12 jumatate. C. PETRESCU I. II 242. Itzi dau doi lei jumatate pe oca. PANN P. V. I 64. ◊ Expr. A face (ceva) pe jumatate = a lasa (un lucru) neispravit a nu duce pina la capat a nu termina. (Urmind dupa un substantiv sau un adjectiv substantivat) SHi jumatate (sau o data shi jumatate) marcheaza ideea de superlativ. Barbat o data shi jumatate. ▭ Satzi traiasca parintele cai un om shi jumatate. REBREANU R. I 15. Ashatzi trebuie daca eshti un prost shi jumatate. SHEZ. IV 186. ◊ (Urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de» «din» exprimind intregul) Luptele intre imperiul roman shi gotzi cresc in prima jumatate a secolului al IVlea sub Constantin. IST. R.P.R. 51. Trei ani de armata cu chiu cu vai ia facut cu jumatate de an pe deasupra pentru dezertare. SADOVEANU O. VII 357. Sai deie fata shi jumatate de imparatzie. CREANGA P. 228. ◊ (Rar cu omisiunea prepozitziei) Aceasta plimbare... este departe de Viena k o jumatate ceas. GOLESCU I. 68. ◊ (Rar in urma substantivului) Saprinseodato casa penserate SHia ars din ea Bagdadul jumatate. COSHBUC P. III 282. ◊ Expr. Jumatate de masura = masura fragmentara trunchiata necompleta nedusa pina la capat. Jumatatzile de masura nu aduc niciodata solutzii in probleme asha de grave. SADOVEANU E. 30. Cu jumatate de gura (sau de glas) sau cu jumatate gura (sau gura) sau cu gura (pe) jumatate = cu glas scazut incet fara convingere evaziv. Vorbea cu jumatate de glas infricoshat parca de ceva. SADOVEANU O. VIII 18. Grigore protesta mai cu jumatate gura. REBREANU R. I 172. Aceste vorbe oarecum ciudate Citindule cu jumatate gura... Am zis. TOPIRCEANU B. 96. Bun sosit la noi voinice zise craiul cam cu jumatate de gura. CREANGA P. 197. Cu jumatate de inima = fara avint fara curaj fara hotarire. Treaba o facusera numai cu jumatate de inima. DUMITRIU N. 15. ♦ (Adverbial uneori precedat de prep. «in» «pe») Parte in parte intrucitva. Inainte oamenii nul crezusera decit pe jumatate. DUMITRIU N. 15. Cu ochii inchishi pe jumatate vedea crescind din sinul marii gigantic amfiteatrul Cornului de Aur. BART E. 44. (Cu pronuntzare regionala) Datzi minia dupa spate K sa bem in giumatate. ALECSANDRI P. P. 73. Loc. adj. Pe jumatate = care reprezinta (aproximativ) o doime din intreg; trunchiat. E ceruntunecat k o padure In care luna nici pe jumatate Luceshte. D. BOTEZ P. O. 29. 2. (Glumetz) Sotzie nevasta. Vino sa te prezint jumatatzii mele. D. ZAMFIRESCU R. 22. Ce tzi sa intimplat babo? zise el cum ishi vazu jumatatea. ISPIRESCU L. 96. 3. Punctul care marcheaza mijlocul unei distantze in spatziu; mijloc. Omatul se ashternea in troiene pina spre jumatatea ferastruicii. V. ROM. ianuarie 1952 109. O barba roshcata shi neingrijita i acopera mai mult de jumatate figura. VLAHUTZA O. A. III 20. ◊ (Juxtapus adesea postpus) Eu plec cu sacun spate La calea jumatate Cer plata. COSHBUC P. I 63. Ajungind in vinatoare pin’la jumatate cale... De urma unei fiare a dat. TEODORESCU P. P. 163. SHi ma cata mama cata Undes catane gramada La tabara jumatate. JARNÍKBIRSEANU D. 324. ♦ Momentul care marcheaza mijlocul unui interval de timp. A luat chenzina la jumatatea lunii. ◊ (Eliptic) Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile jumatatzile shi ceasurile. SADOVEANU F. J. 518. 4. (Eliptic) Masura de capacitate sau de greutate reprezentind 1/2 dintrun litru sau dintrun kilogram. Satul incalzit de jumatatea de vin prinse din nou curaj. C. PETRESCU C. V. 39. 5. (Mold.) Claie mica facuta din mai multzi snopi ashezatzi unul peste altul in forma de cruce shi cu spicele inauntru. Holda mindra... Se ridican snopi de aur se cladeshten jumatatzi. ALECSANDRI P. III 67. Variante: (familiar shi regional) jumá (GALAN B. I 164) jumatá (SHEZ. III 30) jumáte s. f.