jujéu (jujéie) s. n. 1. Bucata de lemn atirnata la gitul ciinilor pentru ai impiedica sa alerge dupa vinat. 2. Carcasa prevazuta cu o funie rasucita unde se leaga shi se bat ciinii in prima zi de luni a postului. Var. jijeu jugau. Sl. žĕželĭ „zgarda” (Cihac II 161; Tiktin; DAR). Ultima var. indica o incrucishare cu jug.