JUDECÁ júdec vb. I. 1. Tranz. Ashi forma o opinie despre cineva sau ceva examinand argumentele luand in considerare imprejurarile urmarile etc.; a discerne a chibzui. 2. Tranz. A aprecia a pretzui a califica. ♦ A considera a socoti drept... 3. Tranz. shi refl. (recipr.) A (se) critica a (se) condamna a (se) mustra. 4. Tranz. A examina o cauza sau o persoana in calitate de judecator shi a da o hotarare judiciara; p. ext. a hotari a decide k arbitru a solutziona un litigiu. ◊ Lucru judecat = caz asupra caruia sa dat o hotarare judiciara definitiva. ♦ Refl. recipr. A fi in proces in litigiu cu cineva. Lat. judicare.