jiláv (jiláva) adj. 1. Umed reavan. 2. (Banat) Puternic zdravan. Bg. žilav „elastic lipicios” cel de al doilea sens din sb. žilav „gros” shi ambele din sl. žila „vena” (Miklosich Lexicon 198; Cihac II 158). Indicatzia din DAR conform careia cuvintul este putzin folosit in Munt. nu este exacta. Pe de alta parte jilav nul substituie pe umed intrucit primul cuvint contzine ideea de „imbibat patruns de umezeala pe toate partzile”. Der. din bg. vlažen „umed” (Conev 37) este greshita. Der. jilava s. f. (loc umed); jilavie s. f. (umezeala); jilavi vb. (a imbiba a umezi); jilaveala s. f. (umezeala); jilavete (var. jiloveatza) s. f. (bita par) in Banat din al doilea sens al lui jilav.