izbucni vi [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 231/29 / V: sbuc~, zbuc~, zbug~ / Pzi: ~nesc / E: bg избукнувам] 1 (D. apă) A izvorî cu putere Si: a țâșni. 2 (D. foc, lumină) A se aprinde brusc. 3 (Fig; d. pasiuni, revolte) A lua naștere brusc. 4 (D. arme de foc) A face explozie într-un moment neașteptat. 5 (D. vulcani) A erupe în mod neașteptat. 6 (D. oameni) A începe să țipe sau să se manifeste violent. 7-8 (D. oameni; șîs ~ în plâns, ~ în râs) A începe brusc (să plângă sau) să râdă. 9 (Înv) A zvâcni. 10 (Înv) A smuci.