itziĭésc shi itzésc (ma) v. refl. (d. itziĭ interj. care se intrebuintzeaza cind te jocĭ cu un copil care incepe sa umble shi te ascunzĭ k sa te caute. Dupa ce te cauta shi nu te gaseshte scotzĭ capu din ascunzatoare [de dupa usha de ex.] shiĭ strigĭ prelungit itziĭ. Atuncĭ copilu se bucura k tea gasit shi ride. Est. Ma arat putzin: mitocancele se itziĭaŭ pin crapaturile garduluĭ k sa se uĭte in curte.