IST ishti adj. dem. m. (Mold.; cind urmeaza dupa substantiv are de obicei forma ista) Acest ast. Eu am pus iapa mea la carutza omului istuia shi neam dus la moara. SBIERA P. 223. Prietene zise Danila nu mii da capra ceea satzi dau carul ista? CREANGA P. 42. Fate tu cershitor la capatul ist de pod shi eu la celalalt. id. ib. 298. ♦ (Despre unitatzi de timp) Acest prezent de acum sau dintrun viitor foarte apropiat. Sa aflat de la starostele Nechifor shi de la altzi vinatori vechi k cerbii au boncaluit mai devreme in istan. SADOVEANU F. J. 426. Forme gramaticale: gen.dat. sg. ístui pl. ístor; (cind are forma ista) pl. íshtia; gen.dat. sg. ístuia pl. ístora.