ispitit², ~ă a [At: COD. VOR. 139/14 / Pl: ~iți, ~e / E: ispiti] 1 Examinat cu atenție Si: cercetat. 2 (Înv) Priceput. 3 (Înv) Descoperit. 4 (Înv) Pus la încercare. 5 (Înv; d. metale) Verificat dacă e bun. 6-7 Îndemnat (spre rău). 8 (Înv) Trecut prin multe încercări. 9 (Bis) Tentat să săvârșească un păcat.