involuție sf [At: PARHON, B. 52 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr invohition, lat involutio, -onis] 1 (Blg) Modificare regresivă a unui organ sau organism Si: involuare (1). 2 (Pgn) Proces de transformare regresivă Si: involuare (2). 3 Întoarcere în timp Si: involuare (3). 4 Proces fiziologic care constă în revenirea unui organ, care a suferit o mărire de volum, la dimensiunile, poziția și consistența normală Si: involuare (4). 5 (Ccr) Situație a unui organ întors la dimensiunea sa normală Si: involuare (5). 6 (Mat) Transformare biunivocă a unei mulțimi în ea însăși. 7 (Mat) Omografie reciprocă. 8 (Flz) Trecere de la eterogen la omogen, de la multiplu la unitate. 9 (Glg) Ondulație a unor straturi subțiri de sedimente sau roci detritice, care apar sub influența acțiunii înghețului. corectată