INVIRTÍ invirtesc shi invírt vb. IV. 1. Tranz. A mishca (ceva sau pe cineva) in cerc a da o mishcare de rotatzie a intoarce printro mishcare circulara; a roti; a suci; a rasuci. Ar numara cu voce tare de cite ori se invirte roata shi ar stabili apoi printro simpla inmultzire distantza strabatuta de carutza de la un punct la altul. GALAN B. I 411. Un mecanism care sal invirtzi cu o cheie. C. PETRESCU I. II 68. Calaul navea decit sa invirteasca grindeiul. NEGRUZZI S. I 311. ◊ Refl. pas. Mielul gras incet cu lene se invirte pe frigare. BELDICEANU P. 53. ◊ Refl. Eu miam facut un cintec SHi nash fi vrut sal fac Dar fusul e de vina K senvirtea mereu SHi cemi cintanainte Cintam pe urma eu. COSHBUC P. I 59. Pe deasupra baltzii nagitzii senvirtesc. ALECSANDRI P. A. 118. (Expr.) A se invirti casa (sau locul pamintul etc.) cu cineva se zice cind cineva are ametzeli sau se simte foarte incurcat foarte rushinat. Cerca parca sashi dea sama sa afle cei cu el shi nu putea... senvirtea odaia cu dinsul. MIRONESCU S. A. 35. Nu mie bine... pamintul se invirteshte cu mine. BOLINTINEANU O. 386. Vai de mine se invirteshte casa cu mine. Toate le vad pe dos. ALECSANDRI T. I 223. ♦ (Complementul indica obiectul rezultat prin rasucirea partzilor componente) A rasuci cu mina intre degete. Oamenii shopteau linishtitzi ashezatzi pe razor. Unii ishi invirteau citeo tzigara. DUMITRIU N. 88. Mama [piinea] plamadea SHo lasa pina dospea; Apoi colaci invirtea Pe lopata mii culca. ALECSANDRI P. P. 390. ♦ (Insotzit de verbul «a suci» exprima o repetare a mishcarii de invirtire) A intoarce in toate felurile a potrivi pe toate partzile. Ia el punga o suceshte o invirteshte. CREANGA P. 44. Vinemparateasa minioasa shi intra in bolta k sashi aleaga multe de toate. Tot invirte shi suceshte. RETEGANUL P. III 21. ◊ Fig. La bagat in judecatzi la sucit la invirtit shi la lasat sarac luciu. DELAVRANCEA S. 19. ◊ Absol. SHi nici una nici doua... invirte suceshte trage intinde. SHEZ. I 258. ♦ (Cu complementul «ochii») A mishca in toate directziile pentru a privi (in jur). Maninca flacaul cu totzi ai casei shishi tot invirte ochi in jur. GALAN Z. R. 65. ♦ Intranz. A mesteca. Invirtea cu o lingura de lemn Prin cratitza in care sfiriia rintashul. BENIUC V. 37. Pa lui muma o gaseau Din gura frumos cintind SHi din druga invirtind. TEODORESCU P. P. 559. 2. Tranz. (Cu complementul «hora») A juca a dansa. Busuioc avuse grija sa tocmeasca lautari k sa poata tineretul sa invirteasca hora toata dupaamiaza. REBREANU R. I 125. Fete mindre cari shtiau a invirti shi hora dar shi suveica. CREANGA A. 1. Sanvirtim hora fratziei Pe pamintul Rominiei. ALECSANDRI O. 94. SHi ia pe nuna de mina Cu mireasa dimpreuna SHinvirtitzi o hora buna. TEODORESCU P. P. 182. ◊ Refl. Hora se invirtea sub streshina unui nuc batrin. SADOVEANU O. I 73. Lautarii cinta hora senvirteshte. BOLINTINEANU O. 10. 3. Tranz. (Cu privire la arme sau instrumente) A minui. Bratzul meu... Nu mai poate sa invirteasca paloshul. ISPIRESCU L. 12. Noi shtim a invirti sapa coasa shi secerea. CREANGA A. 163. SHi spre Dunarealerga Haulind shi chiuind Buzduganul invirtind. ALECSANDRI P. P. 59. 4. Refl. A umbla de colo pina colo fara scop; a se foi. Mai ma invirtesc pe linga carutza desham dau la cai nishte ovaz pe urma iar ma duc la el. PREDA I. 92. Se invirteau prin ograzi se uitau la cerul senin shi mai ales la virtejurile de fum. REBREANU R. II 108. Incepe a se invirti prin casa cu neastimpar. CREANGA P. 24. ◊ Fig. Tina Diaconu se invirtea in jurul aceluiashi subiect de conversatzie. C. PETRESCU A. 473. ♦ A se mishca de jur imprejur a se intoarce (intrun spatziu ingust). Cinci camarutze in care abia te potzi invirti. NEGRUZZI S. I 70. 5. Tranz. Fig. A exercita o meserie a se indeletnici cu o treaba neprecisa (de obicei necinstita). Fusese zece ani factor poshtal pe urma... invirtise nishte afaceri nelamurite. C. PETRESCU I. II 141. Mai Leonte baietzii ashtia ai noshtri de la curte ce treaba invirtesc acuma? REBREANU R. II 66. Peruianu era un avocat mediocru dar invirtea afaceri care nu mai erau mediocre. VLAHUTZA O. A. 275. ◊ Expr. A invirti capul (cuiva) = a face pe cineva sashi piarda dreapta judecata al zapaci. De ce cauta sai invirteasca el capul fetei? REBREANU I. 25. A invirti (pe cineva) pe degete v. deget. ♦ A procura cuiva o situatzie nemeritata a face k cineva sa beneficieze de favoruri ilegale. Cei avutzi iam invirtit eu pe la partea sedentara. CAMILAR N. I 136. ♦ Refl. A obtzine o favoare sau un avantaj (datorita abilitatzii imprejurarilor favorabile etc.) ai reushi o afacere necinstita; a scapa dintrun bucluc. Neom invirti astazi shi de tzigari. PAS Z. IV 16. Ei bravo! Te invirtzi ai? C. PETRESCU C. V. 125.