INVÍDIE invidii s. f. Sentiment egoist de parere de rau de necaz de ciuda provocat de succesele sau situatzia buna a altuia; pizma. Numai dushmani de toate partzile. Plesnesc totzi de invidie. DEMETRIUS C. 10. Totzi imi admira cu invidie mantaua. CAMIL PETRESCU U. N. 388. Invidia ishi gaseshte loc nu numai intre oameni dar shi intre flori. NEGRUZZI S. I 100.