INVENTÁR inventare s. n. Lista catalog registru document in care sunt enumerate (shi descrise cantitativ shi valoric) toate bunurile care se afla la un moment dat intro gospodarie intro institutzie intrun magazin etc.; p. ext. totalitatea acestor bunuri. ◊ Inventar viu = totalitatea vitelor shi pasarilor dintro gospodarie. Inventar mort = totalitatea uneltelor a mashinilor a mijloacelor de transport apartzinand unei gospodarii sau intreprinderi. Loc. vb. A face inventarul = a inventaria. ♦ P. gener. Lista exacta amanuntzita; inshirare enumerare (a unor fapte a unor intamplari etc.). Din fr. inventaire lat. inventarium.