inventar sn [At: (a. 1803) IORGA S. D. XII 146 / V: (inv) ~iu ~ium ivintal ivin~ / Pl: ~e / E: fr inventaire lat inventarium] 1 Registru cu statut de act in care sunt enumerate shi descrise cantitativ shi valoric toate bunurile care se afla intro gospodarie intro institutzie intrun magazin etc. 2 (Pex) Totalitate a bunurilor din inventar (1). 3 (Pgn) Lista exacta amanuntzita. 4 (Pgn) Inshirare (a unor fapte intamplari etc.) Si: enumerare. 5 (Is) ~ viu Totalitate a vitelor shi a pasarilor dintro gospodarie. 6 (Is) ~ mort Totalitate a uneltelor a mashinilor a mijloacelor de transport apartzinand gospodariei sau intreprinderii. 7 (Ilv) A face ~ul A inventaria (1). 8 (Jur; is) Beneficiu de ~ Beneficiu acordat moshtenitorului de a nu plati datoriile succesiunii decat pana la suma cuprinsa in inventar. 9 (Jur; ilav) Sub beneficiu de ~ Cu rezerva de a controla shi verifica inainte de a admite ceva.