INVECHÍ invechesc vb. IV. Refl. 1. A deveni vechi a se deteriora a se uza. Hainele mi sau invechit. ▭ Lucrurile frumoase nu senvechesc niciodata. CARAGIALE O. III 264. ♦ (Despre materiale) Ashi schimba in mod lent proprietatzile caracteristice; a imbatrini (2). 2. A ieshi din actualitate a nu mai corespunde. Poezia lui Eminescu nu se va invechi niciodata. 3. A ieshi din uz a nu se mai folosi. Multe expresii curente se invechesc cu timpul. 4. (Despre vin) A deveni vechi dobindind o calitate superioara. Intrebind pre un localnic de ce nu au vin vechi el imi raspunse k: ei nau obicei sal lase sa se invecheasca. NEGRUZZI S. I 315.