INVAPAIÁ invapaiez vb. I. Refl. (Mai ales poetic) 1. A se aprinde k o vapaie a capata culoarea roshie; (despre fatza omului) a se inroshi (din cauza unui aflux de singe). Cerul se invapaiase de tot spre apus. BASSARABESCU S. N. 163. 2. Fig. A se inflacara a se insufletzi a se entuziasma. Bietul baiat invapaiat de dorintza da vedea oleaca darurile zinei... se indupleca a se uita putzin inapoi. POPESCU B. III 132. FatFrumos undeauzea Dal ei dor senvapaia. TEODORESCU P. P. 89.