INTÓRS² OÁRSA intorshi oarse adj. 1. Inapoiat revenit (de unde a plecat). ◊ Expr. A face (sau a apuca) calea intoarsa (sau drum intors) = a se intoarce din drum a se inapoia. Ii porunci lui Gustav sa faca drum intors spre sat. GALAN B. I 90. Cum a facut... calea intoarsa vremea sa zbirlit. SADOVEANU B. 161. Ori vei vrea sa faci intoarsa de peacuma a ta cale... EMINESCU O. I 146. (Neobishnuit) A indrepta (pe cineva) spre calea intoarsa = a trimite inapoi a alunga a goni. Il cumperi?... ori te indrept spre caleantoarsa. ALECSANDRI T. I 214. A merge pina la calea intoarsa = a nu merge departe shi a se intoarce; a se opri la jumatatea drumului. 2. (Despre obiecte) Rasucit indoit curbat incovoiat. Botinele is intoarse la virf k nishte patine. SADOVEANU P. 166. 3. Fig. (Despre persoane) Sucit ciudat. Prale firea cea intoarsa. EMINESCU O. I 31. 4. Fig. (Despre cuvinte sau vorbire) Meshteshugit. Nu li mai ieshea din cap cuvintele cele minunate shi intoarse ale fetei. SBIERA P. 221.