INTOÁRCE intórc vb. III. I. 1. Refl. A veni inapoi de unde a plecat; a reveni a se inapoia. Se prefacuse a merge la tirg dar sentorsese pe ocolite prin cine shtie cite papushoaie. CAMILAR TEM. 263. Treceau oamenii care se intorceau de la lucru shi cintecele lor umpleau amurgitul. SADOVEANU O. I 268. Omul acesta sentoarce astazi catre sat. ARGHEZI P. T. 9. ◊ (Intarit prin adv. «inapoi») Acei nobili din Ardeal care fugisera shi acum cereau iertare voind a se intoarce inapoi. BALCESCU O. II 271. ♦ Tranz fact. (Cu privire la fiintze) A face sa revina (la locul) de unde a plecat a aduce inapoi a readuce. Lau luat; da il intoarcem noi... nai grija. SADOVEANU Z. C. 339. Simtzise el bine k pe fugar nul intoarce nimic din calea lui. POPA V. 112. Alexandru Jpsilante cu mare nevoie fagaduieli shi scutiri putu ai intoarce [pe tzarani] iarashi la munca. BALCESCU O. I 142. ♦ Tranz. A lovi (pe cineva) din nou o boala ai reveni boala (sub forma de acces). Sa napustit asupra bunatatzilor caci i era foame insa pina seara la intors boala. PAS Z. I 218. In vara lau prins nishte friguri de care a scapat in putzina vreme dar care pe toamna lau intors iarashi. VLAHUTZA O. A. 101. In primejdie de al intoarce boala subofitzerul se tiriise pina la spitzerie. RUSSO S. 30. 2. Refl. A se indrepta spre un punct schimbind directzia initziala a o lua in alta parte ashi schimba directzia. Plutoanele se intoarsera intracolo. CAMILAR N. I 378. Toata lumea se intoarse spre ulitza. REBREANU I. 22. Privitorii... i urau drum bun ori incotro sa intoarce. CREANGA P. 307. ◊ Tranz. Fig. Ea este o ceara moale care o intorc cum mie voia. NEGRUZZI S. I 77. 3. Tranz. Fig. A convinge a determina (pe cineva) sashi schimbe parerea hotarirea sa revina asupra unei pareri sau hotariri luate. Oricit ar fi vorbit cu el nul puteau intoarce. DUMITRIU N. 168. Na fost putintza sal intoarca din hotarirea sa. ISPIRESCU L. 3. ♦ Refl. Ashi schimba parerea; a se razgindi. Dar iar ma intorc shi zic: mai shtii cum vine vremea? CREANGA P. 248. Era cit paci so omoare; da sa intors... cai era mila. SHEZ. III 74. ♦ (Complementul indica vorba promisiunea hotarirea invoiala etc.) A lua inapoi a reveni asupra... Tot drumul mam temut sa nushi ia seama shi sa nushi intoarca vorba. C. PETRESCU R. DR. 253. ◊ Refl. pas. Nu este cu dreptate shi cuviintza sa se intoarca o hotarire. SADOVEANU D. P. 45. 4. Intranz. A se preface a se transforma a se modifica. Incepe a bura apoi o intoarce in lapovitza. CREANGA A. 30. ◊ Expr. (Regional) A i se intoarce (cuiva) minia = ai trece supararea; a se impaca. Dute maica shi tentoarce Doar minia i sontoarce. TEODORESCU P. P. 519. (Neobishnuit) A se intoarce inima cuiva = a se imblinzi a se inmuia. Mult se intoarse inima Vitaliei de cuvintele maicii staritze. STANOIU C. I. 207. ◊ Tranz. Numi intoarce vorbele in cabazlic. ALECSANDRI T. I 68. 5. Tranz. (Determinat prin «cuvint» «vorba» etc.) A raspunde a replica. Ma rog Dimitri Mateevici intoarse cuvint Pietruga. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 156 9/2. II. 1. Tranz. A invirti a rasuci. Intoarce te rog cheia... Asha sa nu ne mai tulbure nimeni. VLAHUTZA O. A. III 42. Baga cheia in broasca ushii shi intorcindo nitzel scirtz! usha se deschise. ISPIRESCU L. 50. ◊ Expr. (Neobishnuit) A(i) intoarce (cuiva) shurubul = a umbla cu viclenii cu inshelatorii cu minciuni; a inshela. Mio intors shurubu pushchiu cel de Pepelea? ALECSANDRI T. I 326. A o intoarce sau (regional) a o intoarce la shurub = ashi schimba atitudinea (spre a ieshi dintro incurcatura). Spunemi ce sa mai fac cum so mai intorc? RETEGANUL P. I 68. Vazind bietul popa k sa pus in cird cu nebunii incepe so intoarca la shurub. CREANGA A. 95. (Regionai) A o intoarce la viclenie (sau la shiretlic) = a recurge la viclenii. Vazu... k de asta data nu i se prinde vorba o intoarse la viclenie. ISPIRESCU L. 66. O intoarse shi dinsa la shiretlic. id. U. 81. ◊ Refl. Fusui rapide sentoarce Iuten aer sfiriind. ALECSANDRI P. A. 37. ◊ Expr. (Regional) A se intoarce intrun calcii se spune despre o persoana sprintena harnica. Se intorcea numai intrun calcii cind poruncea shi asheza lucrurile de calatorie. ISPIRESCU L. 13. ♦ A stringe arcul unui ceas pentru ai pune in mishcare mecanismul. Ceasul sal intorci intotdeauna seara la opt. Astai rinduiala lui. C. PETRESCU A. 433. 2. Tranz. (Complementul indica o parte a corpului sau corpul intreg p. ext. privirea) A schimba pozitzia facind o mishcare in directzia opusa celei de mai inainte; a indrepta in alta directzie intro anumita directzie. Intorcea capul in dreapta shi in stinga pe gitul sau lung shi se uita inauntru pe fiecare fereastra. DUMITRIU N. 159. Ne intorceam privirile la dreapta shi ramineam uimitzi. O pinza lata de apa... sarunca de la o inaltzime ametzitoare intro copca de piatra. VLAHUTZA O. A. II 159. A intors ochii in alta parte sa nul vaza. CARAGIALE O. III 77. Antors fatza la parete. JARNÍKBIRSEANU D. 147. ◊ Expr. A intoarce (cuiva) capul (sau mintzile) = a zapaci (pe cineva) a face sashi piarda capul ai suci capul. Fata buna mehenghe i intoarce capul shi Ipate vede k nui de lepadat. CREANGA P. 165. A intoarce (cuiva) spatele (sau dosul ceafa) = a pleca brusc shi in mod nepoliticos de linga cineva a parasi pe cineva a nu mai sta de vorba cu cineva in semn de desconsiderare. Se hotari shi le intoarse spatele. DUMITRIU N. 100. SHi fluturind din mina imi intoarse spatele necajit. VLAHUTZA O. A. III 24. Ashi intoarce fatza de la (sau de catre) cineva v. fatza. ◊ Refl. Se intoarse pe marginea lavitzei shi se pregati sasculte. SADOVEANU B. 58. Se tot intorcea de se uita inapoi. ISPIRESCU L. 36. ◊ Expr. (Familiar) A i se intoarce (cuiva) matzele sau stomacul (pe dos) = a i se face (cuiva) scirba greatza. 3. Refl. (Despre fiintze) A da tircoale a se invirti in jurul... Se tot intorcea pe linga dinsul shi se tot uita. ISPIRESCU L. 72. 4. Tranz. (Regional) A castra a scopi. III. Tranz. 1. A schimba pozitzia (fireasca) a unui obiect ashezindul intro pozitzie opusa celei vechi; a rasturna. Rastoarna albinele frumushel din palarie in bushtihan il intoarce binishor cu gura in jos. CREANGA P. 238. ◊ Expr. A intoarce casa pe dos = a face mare dezordine in casa a rascoli totul in casa. A (o) intoarce shi peo parte (sau fatza) shi pe alta = a examina amanuntzit a discuta in detaliu. ♦ A da filele unei cartzi sau unui caiet inainte sau inapoi. V. rasfoi. Intorc paginile in urma. Gasesc iscalituri in araba in persana in georgiana in ebraica. STANCU U.R.S.S. 202. Ash dori sa intorc shi cealalta pagina. SAHIA N. 118. Intoarse shi ea foaia shi ceti. ISPIRESCU L. 50. Vintuntoarceo fila Din cartea ce am deschis. EMINESCU O. IV 193. ◊ Expr. A intoarce foaia sau a o intoarce pe foaia cealalta = ashi schimba atitudinea sau purtarea fatza de cineva devenind mai aspru. Daca e insa vorba de pistol shi de asasinate lashe atunci va intoarce shi el foaia shi va raspunde cu virf shi indesat. CAMIL PETRESCU O. II 230. Mai tirziu dupa ce se vor fi calmat spiritele va intoarce el foaia. REBREANU R. IIn 151. ♦ (Cu privire la obiecte de imbracaminte) A transforma cosind din nou astfel k partea de pe dos (neuzata) sa devina fatza. ♦ (Cu privire la fin paie etc.) A invirti in asha fel k partea umeda de la pamint sa vina deasupra. A intors finul. ♦ (Cu privire la ogoare) A ara (din nou). 2. A da indarat a restitui. Strainul a cerut pircalabiei sa implineasca intocmai zapisele shi shmecherii sai plateasca ce i se cuvine shi sai intoarca ce iau luat. SADOVEANU D. P. 161. Iau intors cele trei pungi de bani. SBIERA P. 245. Ai pierdut? Te imprumut: imi vei intoarce banii cind vei avea. BOLINTINEANU O. 368. ◊ Expr. A intoarce vizita = a raspunde printro vizita unei vizite primite anterior. SHi fiindca de mult trebuia sa intoarca vizita unei prietene a ieshit repede. REBREANU R. I 246. ♦ Fig. A rasplati (pe cineva) pentru o fapta buna sau rea. Nu ai adus cu tine pe facatorul tau de bine k sai intoarcem binefacerea. RETEGANUL P. V 7. Forme gramaticale: perf. s. intorsei part. intors.