Definitzia cu ID-ul 964692:
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
INTELIGENTZA. Subst. Inteligentza deshteptaciune intzelepciune minte schepsis (fam.) doxa (fam.) glagore (pop.) ratziune judecata logica. Gindire logica minte ascutzita minte agera minte luminata; geniu genialitate. Agerime ascutzime (fig.) istetzime istetzie isteciune (inv.); perspicacitate sagacitate (livr.) intzelegere (inv.) comprehensiune (livr.). Ingeniozitate inventivitate iscusintza pricepere dibacie. Ginditor intzelept. Om cu cintar la cap om cu scaun la cap om cu judecata. Firoscos (fam. shi pop.). Adj. Intelectiv de inteligentza. Inteligent deshtept deshtept foc mintos (pop.) cu cap cu scaun la cap cu judecata sprinten (deschis) la minte cu mintea k un brici. Ager ascutzit (fig.) dezghetzat (fig.) sclipitor (fig.) scaparator (fig.) istetz. Perspicace sagace (livr.) patrunzator (fig.) comprehensiv (livr.) subtil. Ingenios inventiv iscusit priceput dibaci. Vb. A fi inteligent (deshtept) a fi bun (ushor) la (de) cap a avea minte a avea cap a fi cu cap a avea un cap luminat a avea un car de minte ai umbla mintea al duce capul. A pricepe ushor (repede) a intzelege a prinde (fig.). A deveni (mai) inteligent a se deshtepta a se dezghetza (fig.) a se ascutzi (fig.) a se iscusi (inv.). A ageri (rar) a ascutzi (fig.) a iscusi (inv.). V. cunoashtere gindire imaginatzie iscusintza.