INTEGRITATE s. 1. întregime, totalitate. (~ bunurilor.) 2. deplinătate, plenitudine. (În ~ facultăților mintale.) 3. cinste, corectitudine, incoruptibilitate, lealitate, onestitate, (livr.) probitate, (rar) onorabilitate, (înv.) onestate, onestie, (înv. și reg. fig.) curățenie, curăție. (E de-o ~ ireproșabilă.)