INSTRAINÁRE (< instraina) s. f. 1. Actziunea de a (se) instraina. 2. (Dr.) Transmitere prin act juridic ori prin efectul legii a dreptului de proprietate sau a altor drepturi; alienare. 3. (FILOZ.) Notziune care inglobeaza diferite fenomene de dezumanizare caracteristice societatzii contemporane; transformarea produselor activitatzii omeneshti inclusiv a relatziilor shi institutziilor sociale in fortze reificate straine shi ostile omului; depersonalizarea oamenilor izolarea indivizilor unii de altzii shi a individului de societate denaturarea relatziilor personale prin puterea banilor a rangurilor sociale reprezentarea iluzorie denaturata a realitatzii etc.; alienare. 4. (REL.) Actziunea calugarului care paraseshte deliberat viatza sociala shi renuntza la drepturile sale civile pentru a se consacra definitiv in manastire sau in pustnicie rugaciunii shi slujirii lui Dumnezeu.