INSERÁRE inserari s. f. Faptul de a (se) insera; timpul cind se lasa seara; amurg. Inserarea se intindea k un val de pinza de paianjen care ascundea pe jumatate lucrurile. SADOVEANU O. VI 245. SHin linishteanserarii ce nenghite K frunzele uscate pe morminte Se scutura aducerileaminte Pe inimile noastre ostenite. VLAHUTZA O. A. 83. ◊ (Personificat) Inserarea muta trece Furishata prin padure. TOPIRCEANU B. 39. ♦ Fig. Intunecare mihnire. Boala Veronicai era numai o ratacire shi o inserare a sufletului. GALACTION O. I 321.