innobilare sf [At: CONTEMP. 1948 nr. 113 9/1 / V: ~lire / S shi: ino~ / Pl: ~lari / E: innobila] 1 Acordare a titlului de nobletze unei persoane Si: innobilat¹ (1). 2 Ridicare a cuiva in grad Si: innobilat¹ (2). 3 Sporire a distinctziei shi rafinamentului unei persoane Si: innobilat¹ (3). 45 Imbunatatzire a calitatzii (unei rase de animale sau a) unei specii de plante Si: innobilat¹ (45). 6 Imbunatatzire prin procedee fizice sau chimice a proprietatzilor unor materiale substantze etc. Si: innobilat¹ (6).