INMORMINTÁ inmormintez vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la mortzi) A pune a asheza (cu ceremonie) in mormint; a ingropa. Vrem k Galaciuc sa fie inmormintat de noi. SAHIA N. 40. Trupul lui il ridicara sotzia sa shi copiii shil dusera del inmormintara la manastirea lor la Margineni. BALCESCU O. I 102. ◊ Fig. Mau inmormintat in nasip shi mau prohodit cum shtiau ei. CREANGA A. 61. 2. Fig. A acoperi bine a ascunde vederilor acoperind bine de toate partzile. Peo piatran drum sub un zaplaz Sa pus inmormintind in palmei Slabitul sau obraz. COSHBUC P. I 102. ◊ Refl. Cu capul pe desagi ma inmormintai... in capitza de fin. HOGASH M. N. 70. Varianta: mormintá (MACEDONSKI O. I 31) vb. I.