INLATURÁ inlắtur vb. I. Tranz. A da la o parte a indeparta a alunga; p. ext. a face sa dispara. Partidul nu cunoashte greutatzi care sa nu le poata inlatura cu sprijinul maselor largi ale poporului. SCINTEIA 1953 nr. 2850. Bucuria aceasta imi procura shi necazul care ash vrea sal inlatur. SADOVEANU A. L. 24. Inlatura oarecum groaza ce sta gata sal coprinza. ISPIRESCU L. 100.