INGROZITÓR OÁRE ingrozitori oare adj. Care ingrozeshte care inspira groaza; inspaimintator infiorator grozav. Se auzira nishte pocnete shi tunete bubuituri shi duduituri ingrozitoare. ISPIRESCU L. 99. Au trecut... prin codri shi pustietatzi asha de ingrozitoare. CREANGA P. 94. Mircea insushi minan lupta vijeliangrozitoare. EMINESCU O. I 148. ♦ (Adverbial) a) Foarte tare foarte mult. Ma doare capul ingrozitor. ▭ Fascishtii germani au incendiat totul... Populatzia cita nu sa putut retrage a suferit ingrozitor. STANCU U.R.S.S. 84. b) (Inaintea unui adjectiv sau a unui adverb de care se leaga prin prep. «de» le intensifica sensul) Erau ingrozitor de urite. DUMITRIU N. 86.