Definitzia cu ID-ul 921191:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INGHETZÁ inghétz vb. I. Intranz. 1. (Despre lichide in special despre apa) A se preface in gheatza; a prinde o pojghitza de gheatza sub influentza temperaturii scazute; p. ext. (despre unele corpuri care contzin apa) a se intari a se invirtosha din cauza inghetzului. Pamintul a inghetzat. ▭ Baltzile inghetzasera iar cind calca pe zgruntzurii tari k fierul il sageta pinan creieri. CAMILAR TEM. 29. Sa lasat iarna cu zapezi shi geruri... Au inghetzat toate apele. STANCU U.R.S.S. 137. ◊ (Hiperbolic) Tu eshti Gerila?... Tu trebuie sa fii: pentru k shi focul ingheatza linga tine. CREANGA P. 240. ◊ Fig. Anghetzat tacerea sus k un ocean. D. BOTEZ P. O. 68. ◊ Expr. Ai inghetza cuiva inima (sau singele in vine) = a inlemni a incremeni (sau tranz. a face pe cineva sa inlemneasca). Aceste cuvinte ne ingheatza inima. GHEREA ST. CR. II 93. Minte de ingheatza apa (sau apele) v. mintzi. 2. (Despre fiintze plante shi diverse partzi ale organismului lor) A degera a amortzi de frig; a muri din cauza gerului. Iau inghetzat miinile shi picioarele. ▭ De miar gati Mandica antereu sa pun ceva cald pe mine k zau am inghetzat. ALECSANDRI T. I 317. (Hiperbolic) Nea inghetzat limba in gura shi maduva in ciolane de frig. CREANGA O. A. 254. ◊ Tranz. Ar fi vroit sa doarma sa viseze dar gerul i inghetza pleoapele shii painjenea ochii. EMINESCU N. 42. (Poetic) Vintul trecuse la nord. Suflarea lui inghetzase vazduhul. BART E. 389. 3. Fig. A incremeni. Voi sa spuie ceva dar cuvintele inghetzara pe buze; pleoapele cazura grele shi ramase tzeapan. DUNAREANU CH. 39. Cu fatza spre parete ma lasa prin straini Sanghetze sub pleoape a ochilor lumini. EMINESCU O. I 127. ◊ Tranz. Moshneagul ar mai fi spus ceva daca privirea apriga a lui SHoimaru nu iar fi inghetzat vorba pe buze. SADOVEANU O. VII 168. Strain la vorba shi la port Luceshti fara de viatza Caci eu sint vie tu eshti mort SHi ochiul tau mangheatza. EMINESCU O. I 171. 4. Fig. (Adesea urmat de determinari introduse plin prep. «de») A fi cuprins de o emotzie puternica a ramine fara suflare; a inmarmuri a intzepeni. Atunci sa shtii tu bine Vom mai vorbi cu tine Cind mior gasi inelul... Iar mireleanghetzat. COSHBUC P. I 278. Se facu iarashi lup... rinjind catre curtenii imparatului. Aceshtia... deodata inghetzara de frica. ISPIRESCU L. 79. Femeia lui Ipate cind a mai vazut shi asta numai i sa incleshtat gura shi a inghetzat de frica. CREANGA P. 178.