INGHESUÍ inghésui vb. IV. 1. Tranz. A ingramadi a stringe intrun loc (mic). Birzof... scoate pe Brincoveanu din casele de sus inghesuindul cu toata familia in citeva beciuri. GHICA la TDRG. ◊ Fig. Se bucura k sarbatoreshte anul nou... in casa mica care case mari au inghesuito cu vremea. PAS Z. I 77. ♦ A inconjura (pe cineva) din toate partzile silindul sa se restringa in loc putzin. Ciinii il inghesuira linga leuca. GALACTION O. I 282. Pe unde trecea lumea din toate partzile il inghesuia. CREANGA P. 228. ◊ Fig. Se apropiase de baietzandru il inghesuia cu intrebarile. DUMITRIU B. F. 101. 2. Refl. A se ingramadi a se imbulzi a se aglomera. Veseli galagioshi ofitzerii tineri se inghesuiau prin cabinele strimte. BART E. 141. Norodul se inghesuia Sa vada ce sa intimplat. VLAHUTZA O. A. 117. Pintre lumea ce se inghesuia cu treaba fara treaba iaca se zareshte o hirtie filfiind. CREANGA A. 157. Prez. ind. shi: inghesuiesc (PAS L. I 290 GHEREA ST. CR. I 115).