INEVITÁBIL, -Ă, inevitabili, -e, adj. Care nu poate fi evitat, care este de neînlăturat, a cărui apariție sau producere este sigură. În Uniunea Sovietică au fost lichidate cauzele care generează în lumea capitalistă în mod inevitabil războaiele. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 10. Plecarea mea la București este inevitabilă. CAMIL PETRESCU, U. N. 425. ◊ (Adverbial) Un duel însă ar atrage după sine inevitabil divorțul. REBREANU, R. I 230.