INDIRÉCT A indirectzi te adj. 1. Care se produce prin. mijlocirea cuiva sau a ceva care apare sau se obtzine prin intermediul cuiva sau a ceva. V. mijlocit. Informatzie indirecta. ◊ (Adverbial) Astfel lai ajutat indirect sashi faca o cariera. C. PETRESCU C. V. 106. 2. (In expr.) a) (Gram.) Complement indirect = parte de propozitzie care exprima obiectul asupra caruia se rasfringe in mod indirect (1) de obicei k un folos sau o paguba actziunea verbului. Propozitzie completiva indirecta = propozitzie care indeplineshte in fraza functziunea de complement indirect. Vorbire indirecta = vorbire in care se reproduce comunicarea cuiva facindo sa fie din punct de vedere gramatical o subordonata (completiva) a unui verb de declaratzie. b) (Fin.) Impozit indirect = impozit inclus in pretzul anumitor obiecte de consum. Partea covirshitoare a veniturilor statului capitalist provine din impozitele indirecte care joaca un rol deosebit in jefuirea oamenilor muncii de catre monopolishti. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 9 80. c) (Mil.) Tragere indirecta = tragere asupra unor tzinte care nu se vad dirijata cu ajutorul unor calcule matematice.