INDIÁN¹ A (< fr.) s. m.; i f. adj. 1. S. m. shi f. Locuitor al Indiei. 2. Adj. Care apartzine Indiei sau populatziei ei. ◊ Arta i. = arat care sa dezvoltat de la sfarshitul mileniului al IVlea i. Hr. in cadrul culturilor din valea Indului legate de dezvoltarea budismului shi brahmanismului. Cunoashte mai multe perioade in evolutzia sa. Cele mai vechi vestigii de arhitectura sunt cele rupestre (sanctuare manastiri). Din sec. 4 i. Hr. apar constructzii in lemn caramida shi piatra ale caror proportzii cresc mereu in secolele urmatoare decoratzia devenind din ce in ce mai abundenta. Legate de arhitectura se dezvolta sculptura (reliefuri narative de ex. la Gandhara sec. 24; Ajanta Ellora sec. 68) shi pictura murala care atinge apogeul la Ajanta. Importante sunt shi sculpturile in rondebosse reprezentand zeitatzi (Buddha SHiva) de o mare puritate a formelor pline de gratzie armonie shi virtuozitate in redarea mishcarii. Alaturi de artele decorative cultivate in toate epocile in sec. 1618 cunoashte o mare inflorire miniatura (SHcoala din Bengal sec. 1219 SHcoala mongola sec. 17). Astazi a.i. se dezvolta atat in sensul vechilor traditzii locale cat shi al asimilarii celor mai noi tendintze ale artei moderne a sec. 20.