Definitzia cu ID-ul 499480:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
indarắt adv. 1. In spate in urma. 2. Mai demult. 3. (Inv.) In chip ironic. 4. (S. n.) Fund parte posterioara. Var. indarapt (Mold. Trans.). Lat. de retro cu in posterior k la alte adv. (Cipariu Gram. 78; Pushcariu 828; CandreaDens. 852; REW 2582; Giuglea Dacor. IV 371; DAR) cf. it. (in)dietro (lec. deretu sard. a dareddu) prov. (de)reire fr. derrière sp. arredro. Pentru pierderea lui r prin disimilatzie cf. shi sp. redopelo sau v. it. diretani „picioarele dinapoi”. Der. de la indirectus (Weigand Jb. II 222; cf. Candrea Éléments 89 shi DAR) bazata pe var. nu este certa: indarapt poate fi rezultat al unei incrucishari cu d(i)rept. Der. dea ’ndaratele(a) adv. (pe jos sucit); indarapta (var. indarat(n)a) vb. (Mold. Trans. a respinge a sili sa dea inapoi); dindarat adv. (din spate); indaratnic adj. (incapatzinat staruitor); indaratnici vb. refl. (a fi indaratnic a se incapatzina); indaratnicie s. f. (incapatzinare); indaratnicitor adj. (inv. staruitor incapatzinat); indaratniceshte adv. (inv. cu incapatzinare). Der. lui indaratnic din lat. *inderetrĭcus (DAR) nu este probabila.