INCRUSTÁ incrustez vb. I. 1. Tranz. (SHi in forma incrusta; cu privire la ornamente) A implinta pe suprafatza unui obiect; (cu privire la obiecte) a impodobi cu ornamente infipte pe suprafatza. Vase sculptate in lemn care sculptorul muncitor a incrustat scene din activitatea intreprinderii forestiere la care lucreaza. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 374 1/1. ♦ Fig. A intipari. Pe toate fetzele era incrustata o desperare apriga. REBREANU R. II 230. 2. Refl. (Despre substantze dizolvate in lichide) A se depune sub forma de cruste pe peretzii unei conducte ai unui recipient etc. Varianta: incrustá vb. I.