INCRUCISHÁRE incrucishari s. f. Actziunea de a (se) incrucisha shi rezultatul ei. 1. Ashezare impreunare imbinare crucisha a mai multor lucruri. Incrucisharea fiarelor. ▭ Lanul de orz se implinise shi cu greu i se mai putea deosebi incrucisharea rindurilor. MIHALE O. 454. ♦ Locul unde se incrucisheaza doua drumuri linii etc.; intretaiere. Rotzile pocneau tot mai des peste incrucishari treceau de pe o linie pe alta cu o sigurantza mashinala. REBREANU R. I 13. Ai observat incrucisharea ulitzelor in mijlocul satului? id. ib. 75. 2. (Biol.) Impreunare imperechere (de obicei artificiala) de animale sau de plante (cu scopul ameliorarii rasei). Pentru obtzinerea unei productzii mai mari de carne shi grasime se va aplica pe o scara larga metoda incrucisharii artificiale. SCINTEIA 1953 nr. 2859. Oamenii ishi faceau vizite shi ishi admirau unii altora micile fapturi intraripate. Faceau intre ei schimburi. Ishi imprumutau porumbitza pentru incrucishare. PAS Z. I 129. 3. (Lingv.) Schimbarea formei unui cuvint sau a structurii unei expresii in urma confuziei create cu un cuvint sau cu o expresie asemanatoare (k forma sau k sens); contaminare. Constructzia «haine de gata» e rezultatul incrucisharii intre «haine gata» shi «haine de comanda». ♦ Influentzare reciproca a doua limbi aflate in contact indelungat shi de pe urma careia una din limbi iese de obicei invingatoare impuninduse in dauna celeilalte care dispare treptat. Incrucisharea nu da o noua o a treia limba ci mentzine una dintre limbi mentzine structura ei gramaticala shi fondul ei principal de cuvinte shi i da posibilitatea sa se dezvolte potrivit legilor ei interne de dezvoltare. STALIN PROBL. LINGV. 27. I. V. Stalin a aratat k din incrucisharile cu alte limbi vocabularul limbii ruse nu a slabit ci sa intarit intotdeauna. MACREA F. 18.