INCRÉDERE f. 1) v. A SE INCREDE. 2) Sentiment de convingere; lipsa de indoiala. Priveshte cu ~ viitorul. ◊ A se bucura de ~ a fi considerat om cinstit shi de nadejde. Om (sau persoana) de ~ om serios care te potzi bizui. Vot de ~ sustzinere a unui program de activitate. [G.D. increderii; Sil. incre] /v. a increde