incoronéz v. tr. (d. coroana; lat. coróno áre; fr. couronner). Pun o coroana in cap (cum li se face suveranilor cind se suĭe pe tron). Incununez. Inconjor dominind: forturile care incoroneaza orashu. Fig. Onorez recompensez: a incorona virtutea o opera. Termin bine ceĭa ce a fost inceput bine: sfirshitu incoroneaza opera. V. refl. Imĭ pun coroana in cap: Napoleon s’a incoronat singur. V. coronesc.