INCONSHTIÉNTZA s. f. 1. Lipsa sau pierdere a cunoshtintzei care apare in diferite boli neuropsihice. 2. Lipsa unei atitudini conshtiente ratzionale fatza de realitatea inconjuratoare; stare sufleteasca in care omul nushi da seama de actele sale. [Pr.: shtien] Din fr. inconscience (dupa inconshtient).