INCOLATACÍ incolatacesc vb. IV. Refl. (Rar) A se incolaci. In mladieri line [sharpele] Se incolataci fericit SHi mindru de sine. TOMA C. V. 346. Se incolatacesc firele shi pe urma ard. SEVASTOS N. 7. Ceatza grea... k un zmeu se incolataceshte imprejurul orashului. NEGRUZZI S. I. 270.