INCINTÁRE incintari s. f. 1. Sentiment de bucurie de satisfactzie de multzumire; farmec vraja. Faceai tu treaba shi pentru ei o faceai cu o incintare care alunga oboseala. PAS Z. I 273. 2. (Concretizat) Lucru aspect fapt etc. care incinta. Balurile... sint adevarate incintari. SADOVEANU O. VII 227. Palate cu mii de incintari. ODOBESCU S. III 14. Pe atunci nu erau cluburi presa bulevard shi gradini cu cintari shi incintari. GHICA S. 86.