INCHÍDERE inchideri s. f. Actziunea de a (se) inchide. 1. Mishcare (a unui capac a unei ushi a unei portzi etc.) spre a acoperi o deschizatura. ◊ (Cu determinari variate sensul reieshind din acestea) Inchiderea parantezei. Inchiderea cartzii. 2. Intrerupere oprire (temporara sau definitiva) a activitatzii unei institutzii unei intreprinderi etc. A sosit ora inchiderii [muzeului]. STANCU U.R.S.S. 63. La 6 decembrie 1873 Eminescu se inscrie din nou la universitate shi urmeaza foarte serios cursurile celor doua semestre pina la inchiderea lor. CALINESCU E. 237. ◊ (Jur.) Inchiderea unui dosar = scoaterea de pe rol a unui proces a unei actziuni judiciare. 3. Intunecare a nuantzei unei culori. Leac pentru inchiderea fetzei parului. PISCUPESCU O. 317.