INCERCÁ incérc vb. I. Tranz. 1. A verifica un lucru spre ai controla insushirile; a proba. ◊ Expr. Pe incercate = cu ajutorul prin mijlocirea unei probe. ♦ Refl. recipr. Ashi masura fortzele in lupta cu cineva. 2. A intreprinde un lucru k exercitziu de proba; a face tentative de... ♦ Ashi da silintza sa... a face sfortzari a cauta sa... 3. A fi cuprins de un sentiment de o senzatzie; (despre sentimente senzatzii etc.) a se face simtzit a cuprinde pe cineva. 4. A imbraca o haina sau a incaltza un pantof pentru a vedea daca se potriveshte. Lat. pop. incircare.