INCENUSHÁ incenushez vb. I. Refl. (Rar) 1. A se preface in cenusha. (Fig.) Inima de oftat Arzind sau incenushat. CONACHI P. 172. 2. A deveni cenushiu a capata culoarea cenushie. Se incenusheaza din ce in ce noaptea shi se alburesc luminishurile. CAMIL PETRESCU U. N. 310. ♦ (Despre zile) Mohorit. Vazduh fara stralucire bolta de nouri joasa shi zi incenushata. SADOVEANU A. L. 158. Varianta: incenushí (REBREANU N. 99) vb. IV.