inaltzator ~oare [At: IORGA L. I 494 / Pl: ~i ~oare / E: inaltza + ator] 1 a Care ridica la inaltzime. 2 a (Fig) Care ridica la o stare morala superioara. 34 smf a (Nob) (Persoana) care face sa se ridice cladiri monumente etc. Si: arhitect ctitor. 56 smf a (Persoana) care ridica in rang pe cineva. 78 smf a (Persoana) care lauda pe cineva. 9 sn Dispozitiv mecanic sau optic de ochire la armele de foc care permite sa se dea tzevii inclinarea necesara pentru lovirea tzintei.