IMPRASHTIÁ imprắshtii vb. I. 1. Tranz. shi refl. A face sa plece sau sa fuga ori a pleca a fugi in toate partzile; a (se) risipi a (se) raspandi a (se) razletzi. ♦ P. anal. A (se) risipi prin cadere prin rupere prin rasturnare. ♦ Tranz. Fig. A face sa dispara gandurile a risipi o stare sufleteasca (apasatoare). 2. Refl. (Despre lichide) A se raspandi a se difuza. ♦ Tranz. shi refl. P. gener. (Adesea fig.) A (se) intinde a (se) difuza a (se) raspandi. [Pr.: tia] In + prashtie.