IMPÓZIT (< lat. impositum dupa fr. impôt) s. n. Forma de prelevare la dispozitzia statului cu titlu obligatoriu definitiv shi nerambursabil a unei partzi din veniturile sau averea persoanelor fizice shi juridice conform reglementarii puterii centrale shi organelor administratziei locale de stat. Scopul platzii i. este procurarea resurselor necesare pentru finantzarea cheltuielilor publice. Prin perceperea de i. se realizeaza distribuirea unei partzi importante din produsul intern brut. ◊ I. indirect = i. stabilit in mod nominal in sarcina persoanelor fizice shi juridice intrun cuantum shi la termene de plata precizate shi cunoscute avand k baza de impozitare veniturile sau averea acestora. Formele de i.d. sunt: i. pe venituri (salariu venitul liberprofesionishtilor dividend profit) shi i. pe avere (asupra terenurilor shi cladirilor pe succesiuni donatzii shi pe vanzarea bunurilor imobiliare asupra plusului de valoare a bunurilor imobiliare). ◊ I. indirect = i. inclus in pretzul de vanzare al unor bunuri materiale shi servicii varsate la bugetul de stat de agentzii economici dar suportate de consumatori. I.i. imbraca forma taxelor de consumatzie pe produs (accize) a taxei pe valoarea adaugata a veniturilor monopolurilor fiscale a taxei vamale a taxelor de timbru shi inregistrare. ♦ (In trecut) Bir dare.