IERTÁ iert vb. I. Tranz. 1. (Complementul indica o persoana vinovata) A scuti de o pedeapsa a ridica pedeapsa a nu pedepsi a nu mai considera vinovat. Iartama de ce am facut! RETEGANUL P. II 30. Scorpia se ruga cu lacrami k sa o ierte. ISPIRESCU L. 6. Nu vreau sa te iert pina nui face ce tzioi zice eu. ALECSANDRI T. I 48. Ma iarta tata k noi mai zice asha. DRAGHICI R. 63. ◊ Expr. Al ierta (pe cineva) dumnezeu = a i se sfirshi cuiva suferintzele a muri (dupa o boala grea). Dumnezeu sal ierte spun cei evlavioshi cind vorbesc despre un mort. Deo fi murit Sal ierte dumnezeu. COSHBUC P. I 230. Barbatumieu dumnezeu sal ierte nu sa putut plinge k lam inshelat. CREANGA P. 4. Doamne iartama spune cel caruia ia scapat (sau era sai scape) o vorba necuviincioasa. Aicei? Unde doamne iartama sa fie? ALECSANDRI T. I 381. ♦ (Construit cu dativul; complementul direct indica vina savirshita) A trece cu vederea. Nutzi mai iert nimic. SAHIA N. 78. K team zarit e a mea vina SHi vecinic no sa mio mai iert. EMINESCU O. I 118. ♦ A scuza. Dei avea vreme sa te duci... binedebine iara de nu sa te ierte. CREANGA P. 169. Ma iertatzi domnul meu k sint cam bolnava shi nu pot [cinta]. ALECSANDRI T. 876. Dar aud cheminduma. Ma iertatzi ma rog. NEGRUZZI S. I 40. ◊ Loc. adj. De neiertat = care nu poate fi scuzat; condamnabil. O gresheala de neiertat. ◊ Expr. Ba sa ma iertzi formula cu care contrazici pe cineva; nici vorba. 2. (Subiectul este o persoana sau o situatzie o stare o imprejurare; urmat de determinari exprimate printro propozitzie cu verbul la conjunctiv) A ingadui a permite a lasa a da voie. De ma ierta vremea sa pot veni shi eu mai pe urma bine. CREANGA P. 169. Sa iertatzi boieri k nunta so pornim shi noi alaturi! EMINESCU O. I 87. Iartama sa adaog vreo douatrei cuvinte! ODOBESCU S. III 32. (Determinarea exprimata in propozitzia anterioara nu se mai repeta) Ar vrea sa fuga dar inima no iarta. ALECSANDRI P. A. 180. ◊ (Regional construit cu dativul) Iartami sa caut un jugastru shi sami fac din inima lui un dop. SBIERA P. 36. ◊ Impers. (Construit cu dativul uneori determinarea este o propozitzie cu verbul la infinitiv) Nutzi e iertat sa vorbeshti. EMINESCU N. 82. Doresc tare mult sami fie iertat a ma asheza in Moldova pe vara incai; caci iernele trebuie sa le petrec intro clima mai calda. GHICA A. 608. ◊ (Regional) Nui iertat = nui permis e interzis e oprit. 3. (Complementul indica o persoana) A scuti a dispensa de o obligatzie. El tot nu ma iarta de dobinzi. Ii muncesc vara i cint toamna; nu ma mai pot plati. SADOVEANU M. C. 188. Sa iertzi feciorul meu de la oaste. RETEGANUL P. III 8. ◊ (Glumetz) Ma uit inapoi cu coada ochiului shi nu mai vad pe coategoale. Mai mergem ce mai mergem ma uit iar... ma iertase. CARAGIALE O. I 46. ◊ (Complementul indica obligatzia) Din zestre cai mai ierta Din cerut i mai lasa. TEODORESCU P. P. 88.