IDEALÍSM¹ s. n. (In opozitzie cu materialism) Curent antishtiintzific in filozofie legat in general de ideologia claselor reactzionare shi care in problema fundamentala a filozofiei problema raportului dintre gindire shi existentza considera conshtiintza shi nu materia k factor prim negind faptul k conshtiintza este un produs al materiei. Esentza idealismului consta in faptul k psihicul este considerat k punct initzial din el fiind dedusa natura shi numai dupa aceea este dedusa din natura obishnuita conshtiintza omeneasca. LENIN O. XIV 220. Teoria materialista neaga cu desavirshire atit dualismul cit shi idealismul. STALIN O. I 324. In shtiintza se desfashoara o lupta ascutzita intre materialism shi idealism lupta impotriva conceptziilor idealiste pentru triumful materialismului. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 464. ◊ Idealism obiectiv v. obiectiv Idealism subiectiv v. subiectiv. Pronuntzat: dea.