IDEALÍSM s. n. 1. orientare fundamentala in filozofie opusa materialismului care considera spiritul conshtiintza gandirea k factor primordial iar materia existentza obiectiva k factor secund derivat. ♦ ~ obiectiv = idealism care concepe factorul spiritual pus la baza existentzei k o realitate independenta de conshtiintza individului; ~ subiectiv = idealism care identifica spiritul cu conshtiintza individuala negand existentza independenta a realitatzii materiale; ~ absolut = idealism care admite identitatea spiritului cu realitatea obiectiva. 2. urmarire dezinteresata a unui ideal. 3. ~ fizic = denumire data interpretarii idealiste a unor concepte ale fizicii contemporane. (< fr. idéalisme)