IDEALÍSM s. n. 1. Orientare in filozofie opusa materialismului care considera spiritul conshtiintza gandirea k factor primordial iar materia natura existentza k factor secund derivat. ◊ Idealism obiectiv = idealism care concepe factorul spiritual pus la baza existentzei k o realitate de sine statatoare independenta de conshtiintza individuala. Idealism subiectiv = idealism care identifica spiritul cu conshtiintza individuala negand existentza independenta de aceasta a realitatzii materiale. Idealism absolut = idealism care admite identitatea spirituala cu realitatea obiectiva. 2. (Rar) Caracterul omului idealist (2). [Pr.: dea] Din fr. idéalisme.