Definiția cu ID-ul 11855:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HĂITÁȘ2, hăitași, s. m. Om care, făcând gălăgie mare, stârnește vânatul din ascunzători și îl gonește spre vânători; gonaci, gonaș, bătăiaș, hăitar, crainic (3). – Haită + suf. -aș.