Definiția cu ID-ul 911607:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HÎRCÎÍT s. n. Faptul de a hîrcîi și zgomotul produs de cel care hîrcîie; horcăit. (Atestat în forma hărcăit) Aud un grozav hărcăit, pe canapeluța unde el dormea... Era în spasmele agoniei. NEGRUZZI, S. I 62. – Variantă: hărcăít s. n.